joi, 2 iulie 2009

lacul gavan (rosu)

Se anunta o zi senina motiv pentru care, impreuna cu camaradul meu Cezar, am decis sa incercam un traseu in muntii Baiului pe care ii prefer vecinilor lor datorita linistii ce in genere domneste aici.
Am coborat din trenul personal 3001, in jurul orelor 10,20 a.m., in Gara Predeal. Ne-am intors cateva sute de metri de-a lungul sinelor de cale ferata pe care apoi le-am traversat si ne-am inscris pe drumul ce strabate valea Polistoacei, pe de-o parte pentru a ne bucura de susurul apei si freamatul padurii cat mai repede, iar pe de alta parte pentru a evita panta ce duce catre Cioplea.
Am urmat apoi poteca marcata ce ne-a dus la cabana Susai, de aici lasandu-ne calauziti de un alt marcaj ce duce la lacul Gavan, cunoscut si sub numele de lacul Rosu, loc ce a exercitat, inca de la auzul numelui sau, cu cativa ani in urma, o inexplicabila fascinatie asupra mea. Am coborat in valea Azugii, am traversat drumul forestier si apoi am incepu urcusul urmand acelasi triunghi rosu ce ne-a insotit de la cabana Susai.
De la inceput atentia mi-a fost atrasa de multitudinea urmelor animalelor salbatice. Multitudine ce mi-a fost confirmata de constructiile de interes vanatoresc din zona, in speta doua observatoare ( unul inchis si unul deschis ) situate in marginile unor poieni traversate de poteca, hranitorile de cervide si cabana de vanatoare Lacul Rosu, prin spatele careia trece poteca. Din poienita in care se gaseste aceasta cabana ni se dezvaluie o perspectiva superba asupra muntilor Neamtului.
La doar cateva minute, urmand poteca, pe culme, vom da de o zona defrisata care ne deschide o perspectiva de ansambru asupra muntilor Bucegi.
De aici cararea incepe sa coboare usor si, in putin timp, vom ajunge pe malul lacului Gavan ( Rosu ) descris de literatura ca fiind singurul lac permanent ( n.a. - din muntii Baiului )ce se afla in saua dintre vf. Retevoi si vf.Lacul Rosu; este circular, cu diametru de circa 14 m si adancimea in jur de 1 metru. ( Mihai Ielenicz – Baiului, ed. Sport-Turism, 1984, pg. 31, colectia Muntii Nostri nr.31). in jurul orelor 13,40 p.m., imi lasam rucsacul langa o buturuga, multumit de alegerea facuta, incantat de tot ceea ce vazusem si satisfacut de faptul ca, inca o data, reusisem sa ne demostram „forjori” reusind sa scoatem un timp mai bun decat cel indicat de marcaje.

Dupa o pauza binemeritata am pornit inapoi spre civilizatie, care insa n-a mai avut rabdare si ne-a iesit in intampinare sub forma unor cetateni cu ATV-uri.
Am poposit pe malul Azugii, la bancuta cu masa si, dupa un temeinic studiu al hartii, am ales sa ne intoarcem pe drumul forestier ce se vedea dincolo de rau si care s-a dovedit o alegere buna, fiind chiar drumul ce cobora spre orasul Predeal si pe care il intersecteaza poteca marcata Cioplea – cabana Susai.
Dupa o zi plina, neavand motive de a ne grabi, am coborat pe drumul forestier fara a folosi scurtatura data pe poteca turistica pe care am intersectat-o, iar apoi, pe Polistoaca, am refacut calatoria diminetii. Cronometrul, oprit in gara Predeal, dupa achizitionarea biletelor de tren, mi-a indicat ca, de la plecarea de pe malul lacului Gavan, trecusera 3 ore, 21 de minute si 15 secunde.