Legislatie foto ( 1 ) - bazele legale ale interdictiilor / restrictionarilor dreptului de a fotografia

Introducere.

Pe forumurile de specialitate revine extrem de frecvent intrebarea ce este permis si ce nu este permis sa fotografiezi, unde avem dreptul si unde nu, motiv pentru care am inceput efectuarea acestui demers care se vrea o informare concisa, dar care nu este si nu se vrea a fi exhaustiva.

1. Legea 82/1993 privind constituirea rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ( M. Of. nr.283/7 decembrie 1993) in art.12 pct.6 din sanctioneaza contraventional fotografierea sau filmarea, in scop comercial, pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, fara plata taxelor legale. Cuantumul actualal amenzilor se ridica, potrivit modificarilor aduse art.13 alin.1 lit.b) prin HG 341/2002 pentru actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute in Legea 82/1993 privind constituirea rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (M. Of.261 din 18 aprilie 2002), la sume cuprinse 70 - 200 lei pentru persoanele fizice si intre 100 - 250 lei pentru persoanele juridice.

2. OUG nr. 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a Romaniei ( M. Of. nr. 352/30 iunie 2001) cu modificarile si completarile ulterioare care interzice, printre altele, în art.75 lit.f) „fixarea pe banda magnetica, pe hartie sau pe alt suport a imaginilor care redau portiuni din teritoriul statelor vecine, de catre persoanele care se deplaseaza sau care desfasoara diferite activitati in apropierea frontierei de stat, daca acest lucru este prevazut in acordurile sau conventiile privitoare la frontiera incheiate de Romania cu statele vecine;”. Fapta este sanctionata, conform art. 76 lit.e), cu amenda contraventionala de la 100 la 1000 de lei.

3. Hotararea de Guvern nr.1546 din 18.12.2003 pentru aprobarea Normelor de conservarea si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate ( M. Of. nr.58/24ianuarie 2004 ) Art. 24 alin.1 „Filmarea/fotografierea cu scop comercial sau documentar a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural national mobil, aflate în proprietatea publica a statului, poate fi executata numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare si cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor si aprobarea Ministerului Culturii si Cultelor, precum si cu respectarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.”(va urma)

Calator in Tunisia

SOUSSE

Privit din cel mai inalt punct al sau – turnul fortaretei ajuns astazi far de navigatie - orasul Sousse apare ca un contrast de neuitat intre trecut si prezent, intre civilizatii.
Orasul vechi – Medina – pastreaza farmecul aparte al secolelor demult apuse si doar privind de sus vedem ca prezentul exista si intre zidurile ce nu l-au putut apara de singurul dusman invincibil al omului si al lucrului mainilor sale: timpul. Prezentul salasluieste aici sub forma antenelor de pe fiecare acoperis si al scuterelor ce se strecoara usor pe stradutele inguste.

In partea ei comerciala medina din Sousse este un veritabil furnicar in care regasesti o lume desprinsa din romane, in care achizitionarea unui obiect nu este altceva decat finalul unui joc incitant – cel al tocmelii. Nu o data soarele puternic, aerul marii si lumea pestrita venita din toate colturile lumii te poarta departe, dincolo de argintarii, matasuri, covoare sau orice alt obiect pe care esti imbiat, in cursul lungilor discutii, sa-l achizitionezi, intr-o lume dincolo de monotonia vietii de zi cu zi. Parasind insa furnicarul stradutelor tivite cu mici pravalii patrunzi intr-o lume de lumini si umbre, de alb si culori vii, tari, a stradutelor inguste si pustii, cu ziduri ce par interminabile si care, din loc in loc, sunt marcate de dreptunghiul unor usi impenetrabile. Poti rataci ore in sir fara sa intalnesti tipenie de om, pierdut prin labirint si mereu curios de ceea ce iti
rezerva viitorul de dupa urmatorul colt de strada.

Orasul a fost ridicat de fenicieni in secolul al IX-lea i.e.n., distrus de greci, transformat in colonie de imparatul Traian, intrat apoi sub dominatie vandala, bizantina si araba, asaltat de normanzi, spanioli, francezi si venetieni ce doreau distrugerea veritabilului cuib de pirati existent aici, bombardat de aliati in cel de.al doilea razboi mondial. S-a numit de-a lungul timpului Hadrumete, Hunericonopolis, Justinianopolis si este in prezent al treilea ca marime din Tunisia cu o populatie de cc.100.000 de locuitori. Labirintul suprateran al Medinei este dublat de cel subteran al catacombelor care au constituit locul de odihna a catorva zeci de mii de crestini din secolele II – IV. Muzeul Arheologic, Muzeul Dar Esid – o superba casa traditionala ce a apartinut unei notabilitati locale, muzeul El Kobba – de arta si traditii populare, Ribat-ul, Marea Moschee sunt doar cateva din punctele de atractie turistica pe care le poti vizita sau admira de pe plajele orasului, de pe terase sau pe fereastra restaurantelor, din largul marii de pe corabiile piratilor , din inaltul cerului de pe pararapanta sau tolanit pe pernele trasurilor albe trase de cai. Metroul – un tren – leaga orasul Sousse de orasele Monastir si Mahdia. Opreste si la aeroportul international Monastir. Legatura orasului cu restul tarii este asigurata de o puternica infractructura feroviara dar si de numeroasele autobuze .
La 5 km. nord de Sousse se gaseste statiunea Port El-Kantaoui. Distanta poate fi parcursa pe jos sau cu un mijloc de locomotie. Pentru farmecul locului, pentru a admira tot ceea ce acest colt de lume are de oferit recomand tuk-tuk-ul, un triciclu cu doua-trei banchete, deschis si de la bordul caruia veti arunca grijile, amintirile vietii de zi cu zi si veti cobora patrunsi de spiritul vacantei pe care o veti dori fara sfarsit. Statiunea a fost creata in anii 70 si adaposteste un impresionant port turistic deschis unui numar de peste 350 de ambarcatiuni, inconjurat de gradini, complexe hoteliere care cresc spre linia orizontului pornind de la cele doua etaje specifice malului marii si care ofera toate facilitatile dorite.

Tot acest univers este scaldat de lumina puternica a soarelui marginit fiind de apele de un albastru ireal ale Marii Mediterane. Granita dintre cele doua elemente fundamentale apa si pamantul, bantuita de soare si de aerul matasos al brizei este marcata de nisipul fin al plajelor deasupra carora se impletesc toate limbile pamantului.
B.